Ziua internationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor

Violenta de gen este una dintre cele mai grave incalcari ale drepturilor omului si imbraca forme diferite – de la abuzuri la violuri, de la avortarea fetusilor feminini la mutilarea genitala. In intreaga lume, o femeie din trei este victima a acestor tipuri de violenta. Pentru eliminarea violentei impotriva femeilor e nevoie de actiuni in toate aspectele vietii sociale in fiecare zi.

Nu te zidi în tăcere! Spune NU violenţei!

Mituri (sau „ce spune lumea”) despre violenţa în familie…faţă-n faţă cu realitatea

„Femeile provoacă violenţa şi o merită!” GREŞIT! Violenţa nu este o cale de rezolvare a problemelor. Bărbaţii nu au nici un drept să abuzeze în nici un fel de o femeie, indiferent de „provocare”! NIMENI NU MERITĂ SĂ-I FIE FRICĂ LA EL ÎN CASĂ!!!
- „Nu este violenţă, ci doar o ciondăneală!” GREŞIT! Există o diferenţă clară între ceartă şi violenţă: în timp ce în ceartă nivelul puterii este aproximativ egal, când intervine violenţa raporturile de forţă şi putere nu sunt la fel, unul având categoric mai multă putere decât celălalt.
- „Violenţa se întâmplă numai în familiile sărace sau cu nivel scăzut de educaţie.” GREŞIT! Frecvenţa şi gravitatea violenţei nu depind nici de nivelul de educaţie, nici de starea materială, ea apare la nivelul tuturor straturilor sociale.
- „Violenţa domestică este o problemă privată, nimeni nu ar trebui să se amestece!” GREŞIT! Extinderea acestui fenomen şi complexitatea consecinţelor asupra victimelor, copiilor, familiei şi societăţii, în general, fac din această „boală socială” o problemă a noastră, a tuturor!
- „De fapt, femeilor le place să trăiască aşa, altfel ar pleca!” GREŞIT! Este uşor să judeci pe alţii, dar sunt multe obstacole datorită cărora unele femei nu-şi părăsesc partenerul: lipsa mijloacelor financiare pentru a-şi întreţine copiii, frica, mentalitatea (treptat, abuzatorul o face să creadă că nu se poate descurca fără el), lipsa unui adăpost ulterior, teama de judecata celorlalţi etc.
- „Bărbaţii violenţi sunt aşa pentru că au fost abuzaţi/maltrataţi în copilărie sau provin din familii violente.” GREŞIT! Deşi mulţi dintre bărbaţi au suferit abuzuri în copilărie, nu toţi, devenind adulţi, repetă abuzul în relaţiile lor.
- „Bărbaţii violenţi sunt bolnavi psihic.” GREŞIT! Studiile spun că un procent redus dintre abuzatori suferă de astfel de boli.
- „Bărbaţii abuzează femeile pentru că nu cunosc alt mod de a-şi exprima sentimentele.” GREŞIT! Realitatea infirmă această idee, printre altele chiar prin comportamentul abuzatorului din aşa-zisa „fază de miere” care urmează după violenţă: bărbatul pare că regretă, cere iertare, promite că nu va mai repeta.
- „Alcoolul este cauza violenţei domestice.” GREŞIT! Deşi este un puternic factor favorizant, în jumătate din cazuri, abuzatorul nu se afla în stare de ebrietate.
- „Violenţa se va opri odată şi-odată!” GREŞIT! Studiile arată că, odată început, ciclul violenţei are şanse minime să se oprească, fapt relevat şi de vorba din popor: „cine dă o palmă, o dă şi pe-a doua!”.

IA SI TU ATITUDINE!

PERSONALITATI LOCALE

CONSTANTIN MUNTEANU
(n.26.10.1945)

Scriitorul, care în documente poartă prenumele Costache,s-a născut la data 26 octombrie 1945 în familia de ţărani a Mariei(n. Munceleanu-Crâşmăriuc) şi a lui Neculai Munteanu, din satul Fedeleşeni,comuna Strunga,Judeţul Iaşi sau cum îi place să spuna "si-apoi, eu sunt ortodox, din răzeşi după mama şi din plăieşi din Neamţ după tată".

Studii:
- Şcoala primară, în Brătuleşti;
- Gimnaziul şi anul I de liceu la Târgu Frumos (profesor de Română, scriitorul Costin Merişca);
- 1964 - absolvent al Liceului Internat "C.Negruzzi" - Iaşi
- 1969 - absolvent al Facultătii de Fizică, Universitatea Bucureşti.
- Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1976,
- Membru al Uniunii Cineaştilor din România din 1993.
Locuri de muncă:
- sept. 1969 - iulie 1989, fizician, inginer, şef de şantier la Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice - Săvineşti, jud. Neamţ,
- iulie 1989 - ianuarie 1990, director al Bibliotecii Judeţene Neamţ,
- decembrie 1989 - iulie 1990, Preşedinte al CPUN al municipiului Piatra Neamţ,
- iulie 1990 - iunie 1993, consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură al jud. Neamţ şi membru în Consiliul Prefecturii jud. Neamţ,
- iunie 1993 - 1999, fizician la SC Fibrex SA - Săvineşti.
Realizări profesionale: invenţii, inovaţii, comunicări ştiinţifice; cercetare, proiectare şi dirigenţie de şantier;
Activitate literară: debut în revista Amfiteatru, 1969.
Film:
- Scenarist al filmului „Sezonul pescăruşilor”; film realizat şi interzis în 1984, ţinut încuiat sub sechestru la Studiourile Buftea între 1985 şi 1990 (ca urmare a acţiunii în justiţie înaintată de regizor – avocat, Yolanda Eminescu -, pentru a nu fi distrus), ieşit pe ecrane în septembrie 1990, distins cu Marele Premiu al Uniunii Cineaştilor pentru 1990 (regia Nicolae Opriţescu). Subiectul filmului: furtul tezelor de doctorat în Chimie.

Activitate editorială:
- „Zaruri de cretă”, roman, Editura Junimea, 1976 Premiul la concursul de debut al Editurii Junimea, 1975, Preşedintele juriului: Constantin Ciopraga;
- „Ziua magnoliilor viscolite”, roman, Editura Cartea Românească, 1979, Ed. Junimea, 2008;

- „Cursa rapidă”, roman, Editura Junimea, 1982, Ed. Junimea, 2008;
- „Vremea brânduşelor”, roman, Editura Cartea Românească, 1984,
- „Teona”, roman, Editura Junimea, 1989, Ed. Junimea, 2008;

- „Sfârşitul înserării”, roman, Editura Cartea Românească, 1989, Ed. Junimea, 2008;
- „Maria, prinţesă de Place Pigalle”, roman, Editura Plumb, 1995,
- „Zodia bâlciului”, roman, Editura Plumb, 1995,
- „A fluierat în timpul Evangheliei”, volum cuprinzând piesele de teatru cenzurate în anii ’70-’80, editura Universal Dalsi, 2003.
- „Lacrimile tăcerii”, roman, Editura Business Adviser, 2010.

Reeditări: Ziua magnoliilor viscolite, Cursa rapidă, Teona, Sfârşitul înserării, Editura Junimea, 2008.

Teatru pentru Televiziune:
- „Iubirea mea cu zurgălăi”, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1972, Preşedintele juriului: Aurel Baranga; piesa a fost transmisă în 1973, regia: Letiţia Popa;
- „Scrisori apocrife”, 1975,
- „Dincolo de munte”, 1976, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1975, regia Letiţia Popa;
- „Vocaţie”, 1977, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1976,
- „Cu zâmbetul pe buze”, Premiul I în 1977, cenzurată,
- „Vremea sânzienelor”, 1978,
- „Florile amintirilor noastre”, 1983.
Teatru:
- „Valea râsului”, piesă de teatru în trei acte, Teatrul Tineretului, 1974,
- „Nimic despre sânziene” („Şerifii”), piesă de teatru în trei acte, publicată în rev. Teatrul nr.1/1978, jucată la Teatrul Dramatic Braşov, 1982,
- Teatru radiofonic:
- „Trenul din zori”, 1974,
- „Cursa de Braşov”, 1974,
- „Magnolii pentru un măgar”, 1975,
- „Dosarul cu sânziene”, 1975,
- „Oameni la cumpănă de ani”, 1977,
- „Urgenţa”, 1981,
- „Vântul de februarie”, 1981,
- „Vina florilor”, 1983,
- „Vorbeşte-mi de tata”, 1984,
- „Prima ninsoare”, 1985,
- „Poeme pentru schimbul trei”, 1987,
- „Prietenie trădată”, 1994.

În pregătire pentru tipar, ciclul romanesc:
CRISTINA sau viaţa la second hand, (6 romane)

Colaborări la revistele: Amfiteatru, România literară, Luceafărul, Contemporanul, Teatrul, Convorbiri literare, Ateneu, Cronica, Cinema.

CONCURS PENTRU LICEENI

Luni, 15 noiembrie 2010 ,Biblionet a lansat concursul: Viitorul bibliotecilor publice și rolul acestora în viața adolescenților”.
Sunt invitați, elevii de liceu să creeze filme, sloganuri și imagini pe această temă.
Data limită este 15 ianuarie .
Detalii despre concurs puteți găsi la: http://concursliceeni.biblionet.ro/ sau la Biblioteca Publica "Mihai Ursachi" Strunga.


















Pe 15 noiembrie

REMEMBER

Poetul George Tarnea ar fi implinit pe 10 noiembrie 65 de ani.
Si ar fi fost sarbatorit cu dragoste, acea dragoste pe care a trait-o, a daruit-o si a scris-o timp de peste cinci decenii.

Strunga in cantec si poezie

Strunga *

Vasile Alecsandri

În pădurea de la Strungă
Sunt de cei cu puşca lungă
Care dau chiorâş la pungă!

Sunt de cei ce-mpuşcă-n lună,
Care noaptea-n frunze sună,
Feciori de lele nebună!

Fă-te-n laturi, măi creştine,
Dacă vrei să mergi cu bine,
Să rămâi cu viaţă-n tine!

În potica fără soare
Ei te-aşteaptâ la strâmtoare
Să te prade, să te-omoarel...

În dumbrava cea vecină,
Unde buhna greu suspină,
Vezi cea zare de lumină?

Opt voinici cu spete late
Şi cu mâneci suflecate,
Stau cu puştile-ncărcate.

Trei sărutâ crucea sfântă,
Trei se luptâ greu la trâ.ntă,
Unul drege, unul cântă:

"Oliolio, ciocoi bogate!
Ici de-ai trece, din păcate,
Să-ţi arunc doi glonţi în spate.

Oliolio, mâ.ndră fetică!
De-ai veni cole-n potică
Să te fac mai frumuşică.

Că mi-i puşca hultuită.
Şi mi-i ghioaga pintuită,
Şi mi-i inima-ncolţită.

Oliolio, măi Taie-Babă!*
Căci nu şuieri mai degrabă,
Să sărim, voinici, la treabă!

Puşculiţa-mi rugineşte,
Tinta-n ghioagă se toceşte,
Murgul sare, nechezeşte!...

În pădurea de la Strungă
Ce slujeşte puşca lungă
Fără luptă, fără pungă?"

* Pădurea Strungăi a fost mult timp locaşul cetelor de hoţi, încât acest
nume a rămas vestit în Moldova, precum Pădurea Neagră în Germania şi
pădurea Bondi în Franţa.

"CASUTA PITICILOR"

Cartea este învăţătorul care te conduce spre bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi."






Un copil care creşte în lumea cărţilor este asemeni unei flori care creşte în grădina feerică a Naturii Mamă.









În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea personalităţii fiecărui om.
Aflat în această lume, copilul se regăseşte în lumea Jucăriilor (cartea) în care componentele ei sunt conţinuturile viu colorate şi atractive, ori în lumea Poveştilor, unde oricine este desprins de firul realităţii şi atras involuntar de peripeţiile distractive ale personajelor acestora.
Coordonat pe acest drum, micul şcolar, se obişnuieşte cu gândul că, oriunde, oricând şi oricum, cartea rămâne cel mai bun profesor al omului.

BIBLIONET-un nou serviciu de biblioteca

Programul Biblionet este finanţat de Fundaţia "Bill & Melinda Gates", se desfăşoară pe parcusul a 5 ani şi are o valoare totală de 26,9 milioane de dolari. Prin intermediul programului, mai mult de 1500 de biblioteci publice din România vor primi calculatoare pentru accesul publicului la Internet printr-un proces de selecţie competitivă şi peste 2500 de bibliotecari vor participa la cursuri de formare pentru a putea utiliza la maximum potenţialul noilor resurse tehnologice în beneficiul comunităţii.
Obiectivul primordial al programului Biblionet este de a facilita accesul populaţiei la mijloacele tehnologiei informaţionale.Un număr foarte mare de români vor dispune gratuit prin acest program de beneficiile economice şi sociale ale accesului la Internet, cum ar fi serviciile de administraţie, găsirea unui loc de muncă, informaţii din domeniul sănătăţii, în domeniul educaţiei ,servicii bancare şi de administrare online a afacerilor sau pur şi simplu de comunicarea cu rudele aflate în străinătate. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, Biblionet s-a concentrat pe patru componente principale ale programului:

FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMAŢIE:
Înfiinţarea unei reţele de biblioteci cu Centre de Internet pentru public (CIP): Biblionet va sprijini cu precădere acele biblioteci care îşi stabilesc ca prioritate accesul public la informaţie şi demonstrează disponibilitatea de a-şi asuma o parte din costurile implicate în amenajarea unor asemenea centre.

PREGĂTIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE:Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet au elaborat materiale de formare şi au creat un sistem de pregătire profesională care să îi ajute pe bibliotecari să introducă noi servicii şi să dezvolte inovaţia în sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare îi vor ajuta pe bibliotecari să devină experţi în adaptarea noilor tehnologii la nevoile comunităţilor.
PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNITĂŢI:Parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice (ANBPR). Biblionet va consolida ANBPR, ajutând asociaţia să creeze structuri administrative durabile care să poată răspunde nevoilor în continuă schimbare ale bibliotecilor moderne şi care să ofere în viitor servicii relevante bibliotecarilor din întreaga ţară.

ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL:
Implicarea administraţiei în vederea adaptării politicilor publice. Pentru a spori impactul investiţiei în tehnologie pentru bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevanţa şi importanţa tot mai mare a bibliotecilor în societatea românească actuală şi nevoia de angajare a resurselor corespunzătoare noului rol al bibliotecilor.
Reprezentanţii Fundaţiei IREX au efectuat vizite pe teren, iar un comitet de evaluare independent a finalizat selecţia bibliotecilor din judeţ, care vor beneficia de donaţii constând în computere şi software, dar şi de cursuri de formare profesională pentru bibliotecari.
Biblioteca Publica “MIHAI URSACHI”a fost selectată pe lista Bibliotecii Judeţeane “Gh. Asachi” Iasi şi a participat împreună cu alte de biblioteci publice din judeţ ,în etapa finală a programului şi a primit următoarele echipamente:
. 4 computere desktop cu monitoare şi periferice ( cablu de reţea, tastatură, mouse, cască cu microfon, cameră web şi UPS ),
• 1 scanner,
• 1 printer,
• 1 Wireless Route,
• 1 cablu UTP5 de 10

VA ASTEPTAM LA CENTRUL INTERNET PENTRU PUBLIC CU ACCES GRATIS!

Biblioteca-prietena mea(ora de dirigentie)

DESCHIDE CARTEA,SA ÎNVEŢI CE AU GANDIT ALŢII,ÎNCHIDE CARTEA,CA SA GANDESTI TU ÎNSUŢI.(WERNER HEYDE)

CARTEA-I O COMOARĂ NEPREŢUITĂ


LECTURA ÎNARIPEAZA SUFLETUL


TOŢI CEI CE AU ACCES LA O BIBLIOTECA,LA CĂRŢI,SUNT NIŞTE INŞI MAI BUNI DECAT ALŢII,MAI PUTERNICI,IAR DURERILE ÎI ATING MAI PUŢIN SI NEFERICIRILE TREC MAI REPEDE.
(MIRCEA ELIADE)

Mihai Ursachi

Mihai Ursachi s-a născut la 17 februarie 1941, în comuna Strunga din judeţul Iaşi. După absolvirea prestigiosului liceu „August Treboniu Laurian” din Botoşani, în 1957, devine, la numai şaisprezece ani, student al Facultăţii de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. În 1961 este arestat, din motive politice, şi condamnat la patru ani de temniţă grea. În 1964, pe baza unui decret de amnistie, părăseşte închisoarea Jilava. Între 1965-1970 urmează cursurile Facultăţii de Germanistică a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o absolvă, ca şef de promoţie, cu o teză despre Christian Morgenstern. În anul absolvirii debutează cu o carte de versuri, Inel cu enigmă, care atrage atenţia criticilor literari. Succesele nu-l fac însă mai demn de încredere în ochii celor ce reprezintă autorităţile, astfel încât poetul, şomer, duce o viaţă retrasă, într-o modestă casă din Ţicău („celesta mahala Ţicău”). În 1981, folosind prilejul unei călătorii în Statele Unite, rămâne în această ţară. Lucrează ca asistent la Universitatea Statului Texas (1981-1986) şi, în continuare, ca lector la Universitatea Statului California (1986-1990). Între 1982-1986 îşi pregăteşte şi îşi susţine doctoratul, cu o lucrare despre raporturile dintre filosofia lui Martin Heidegger şi poezia lui Paul Celan.

În 1990, în atmosfera de entuziasm care i-a cuprins pe românii de pretutindeni după înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, se repatriază şi este numit imediat director al Teatrului Naţional din Iaşi. În 1992 îşi dă seama însă că nu are vocaţie pentru conducerea unei asemenea instituţii şi renunţă la directorat. Este membru fondator al Alianţei Civice şi preşedinte al Filialei Iaşi a acestei organizaţii. Îndeplineşte, de asemenea, funcţia de secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. Din 1996, predă cursuri la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi în calitate de profesor asociat. Face eforturi să recupereze casa părintească din Ţicău, confiscată de autorităţile româneşti după expatrierea sa, dar nu reuşeşte. Îşi construieşte o casă în zona numită „La doi peri”, cu intenţia de-a o lăsa Uniunii Scriitorilor.

Moare în noaptea de 9 spre 10 martie 2004, din cauza unui cancer pulmonar nedescoperit la timp.

Citind poemele lui Mihai Ursachi, îţi vine să crezi că te afli în vizită la un aristocrat care, constatând că servitorul însărcinat cu compunerea de versuri lipseşte din castel, se apucă – gest de supremă curtoazie faţă de tine – să le compună el însuşi. Stângăcia lui, de om ales care coboară la o îndeletnicire populară, este cuceritoare.
Prin moartea lui Mihai Ursachi, rezerva de eleganţă a României, oricum insuficientă, se reduce considerabil.

POEZIE
Inel cu enigmă, Iaşi, J., 1970
* Missa solemnis, Buc., Em., 1971
* Poemul de purpură şi alte poeme, Cluj, D., 1974 * Diotima, Iaşi, J., 1975
* Marea înfăţişare, Iaşi, J., 1977.

PROZĂ. Zidirea şi alte povestiri, Buc., CR, 1978 (ed. a II-a, rev. şi ad., Iaşi, Ed. Moldova, 1990).

Poezia lui Mihai Ursachi mai poate fi consultată în următoarele volume:
Poezii, Iaşi, J., 1972 (cupr. texte din primele două vol. ale poetului)
* Arca, Iaşi, J., 1979 (ant. de autor, cu o pref. de Ştefan Aug. Doinaş, intitulată Vânător al realului, sacerdot al lui Hermes)
* Some Poems of Magister Ursachi – Translated by His Friends, Eulert & Junimea (ed. bilingvă americano-română)
* Inel cu enigmă, Buc., CR, col. „Hyperion”, 1981 (cupr. aproape întreaga operă poetică a lui Mihai Ursachi, cu o postf. şi o notă bio-bibl. de Laurenţiu Ulici) * Poezii, Buc., Ed. Vitruviu, col. „Poezie română contemporană” îngr. de Mircea Ciobanu, 1996 (ant. de autor).

Activitate-4 martie 2010

Servicii oferite de biblioteca

- Accesul liber la informaţii de interes comunitar;
-Oferirea de informaţii bibliografice;
-Bibliografia şcolară;
-Împrumutul la domiciliu al colecţiilor uzuale;
-Împrumutul colecţiilor de bază pentru studiu, sala de lectură;
-Împrumutul publicaţiilor periodice (ziare, reviste) pentru studiu în sala de lectură;
-Rezervarea, la cerere, a unor cărţi indisponibile la momentul solicitării;
-Împrumut interbibliotecar;
-Informaţii privind colecţiile şi serviciile bibliotecii;
-Accesul gratuit la internet;
-Cursuri de iniţiere şi formare în utilizarea calculatorului;
-Listarea la cerere a informaţiilor solicitate;
-Xerocopierea documentelor ;
-Scanarea diferitelor documente;
-Colaborarea la programe de educaţie permanentă;
-Marcarea evenimentelor culturale şi istorice (lansări de carte, expoziţii, concursurii, ş.a);
Orice sugestie pentru îmbunătăţirea serviciilor noastre o aşteptăm la sediul bibliotecii sau pe adresa de e-mail biblioteca_strunga@yahoo.com

Adresa

Biblioteca Publica "Mihai Ursachi"Strunga,Iasi
e-mail:biblioteca_strunga@yahoo.com
Nr.telefon:0232/715442

O descriere a comunei........

Ospitalieră şi binefăcătoare în epoci de linişte, ocolită şi adusă la nefiinţă în vremuri tulburi , niciodată însă uitată, Strunga continuă de aproape un secol şi jumătate să ofere drumeţului ,vizitatorului un colţ de natură recreativă, un pahar cu sănătate şi un plăcut răgaz de odihnă.

La marginea drumului care leagă două glorioase cetăţi de scaun – Suceava şi Iaşi - la răscrucea orizonturilor din bătrâna Moldovă, vremurile se oglindesc în istoria sa. Loc pustiu şi ars în calea năvălirilor sângeroase, apoi din nou înflorit din munca celor întorşi, vatra satului se schimbă după împrejurări, dar oamenii rămâneau statornici.

În vremurile îndepărtate drumurile pe aici erau primejdioase pentru neguţători şi ocrotitoare în faţa poterelor. Locul numit ,, Masa tîlharilor’’ îşi are explicaţia sa precum şi versurile:

,, În pădurea de la Strungă

Sînt de cei cu puşca lungă

Care dau chiorîş la pungă’’(V.Alecsandri).

Comuna Strunga este situata in partea de sud-vest a judetului, la 55 km distanta de municipiul Iasi, la 28 km sud-est de Paşcani si 30 km fata de Roman, cea mai apropiata static C.F.R. fiind plasata la 10 km spre nord, in orasul Targu-Frumos. In componenta comunei intra satele: Strunga, Habasesti, Fedeleşeni, Bratulesti, Crivesti, Gura - Văii, Farcaseni şi Cucova

In 1930, Strunga ofera vizitatorilor toate cerintele unei statiuni moderne, avand, pe langa cladirea bailor, hoteluri, doua restaurante, cazino, sala de conferinte, cinematograf. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, statiunea, aflandu-se pe linia de fortificatii Iasi-Pascani, este distrusa. In 1950, prof. M. Sturza elaboreaza proiectul unui sanatoriu balnear, dar greutatile economice impiedica realizarea sa. In 1953, dr, V. Bejan, impreuna cu dr. C. Boisteanu realizeaza un proiect limitat de amenajare. Se decolmateaza izvoare, se construieste un pavilion balnear, o centrala termica si se reamenajeaza parcul statiunii. Cel mai vechi document cunoscut la noi, referitor la comuna Strunga, este una din poeziile poetului Vasile Alecsandri intitulata "Strunga", culeasa in 1842 si publicata in 1852.