Primul ajutor – Trusa ta de cunoștințe

Miercuri 8 iunie 2011,Biblioteca Publica Mihai Ursachi Strunga, alături de alte noua biblioteci din județ, a participat la prima etapa de instruire din cadrul proiectului Primul ajutor-trusa ta de cunoștințe, care a avut loc la Serviciul Județean de Ambulanță Iași.

Primul ajutor – trusa ta de cunoştinţe este un proiect finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, face parte din programul naţional Biblionet și se derulează sub coordonarea Bibliotecii județene ”Gh. Asachi” Iași. Menționăm sprijinul deosebit acordat pentru buna desfășurare, implementare și mediatizare a proiectului a Centrului de Mediere și Securitate Comunitară (CSMC), a Crucii Roșii România – Filiala Iași, a Spitalului Clinic de Urgență ”Sf. Ioan” Iaşi, precum și a TVR Iași.

Scopul programului constă în îmbunătăţirea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Iaşi, prin creşterea nivelului de instruire în privinţa acordării primului ajutor premedical. În urma activităţilor din proiect, rolul bibliotecilor publice va fi extins, prin transformarea lor în centre zonale de formare și instruire în acordarea măsurilor de prim ajutor.

În comuna Strunga populația nu a beneficiat, cel puțin în ultimii ani, de instruire privind acordarea primului ajutor premedical în caz de accidente și dezastre (incendii, inundații, cutremure).

Biblioteca Publica Mihai Ursachi Strunga v-a fi unul dintre centrele zonale care va forma și instrui cetățenii in acordarea de prim ajutor in vederea îmbunătățirii speranței de viață și a calității ei.

O ora cu povestile lui Creanga

Azi 1 martie, începând cu ora 10.00 si pana vineri 4 martie , la Biblioteca Publica "Mihai Ursachi"Strunga se va desfăşura evenimentul„Minunata lume a poveştilor“.Micuţii se vor delecta cu filmul Amintiri din copilărie de Ion Creangă, şi vor asculta Zâna Zorilor de Ioan Slavici, Punguţa cu doi bani de Ion Creangă, Dănilă Prepeleac de Ion Creangă şi Fata babei şi fata moşului, de Ion Creangă.

Legenda Mărţişorului

Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu care este pus în piept de către femei la începutul lunii martie şi poartă numele de mărţişor este simbolul venirii primăverii. Fie că are formă de floare, fluture, bănuţ sau chipuri zâmbitoare, mărţişorul este motiv de bucurie pentru oricine.

Obiceiul mărţişorului nu este unul nou, arheologii descoperind astfel de amulete realizate cu aproximativ 8.000 de ani în urmă. Fiecărui obiect îi este ataşat şnurul specific mărţişorului format din alb şi roşu. Culorile nu au fost alese întâmplător, astfel că şnurul mărţişorului simbolizează principiul purificării vieţii şi înţelepciunii, prin împletirea armonioasă a celor două fire de lână, cânepă sau mătase. Simbol al sacrificiului, culoarea roşie era atribuită femeii, iar culoarea albă conferită de albul norilor şi limpezimea apelor primăvara era specifică înţelepciunii bărbatului.

Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de ce plânge. Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus ca posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale roş-albe şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să se ducă acasă.Când a ajuns fata acasa haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit să credă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: "De unde ai floare, căci este încă iarnă?". Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se convingă că a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace. Potrivit legendei, umblând cu oile prin pădure, baba torcea lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de origine turcească) i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână... De atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

BIBLIOTECA PUBLICA "MIHAI URSACHI",VA UREAZA O PRIMAVARA FRUMOASA!

161 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu

Născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti.

A fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critică literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit si "luceafărul poeziei româneşti"

LA MULTI ANI!

Urarile si multumirile mele catre voi, sunt mai intarziate, dar ele vin din suflet si din inima !!

Acum cand roata timpului a tesut inca un an, va doresc multa sanatate, fericire si sa va bucurati de darurile vietii alaturi de cei dragi.

Fie ca noul an, sa va astearna in cale o poteca neteda, vegheata de ingeri si stelute norocoase, iar toate dorintele sa vi se indeplineasca.

Un an nou fericit , plin de impliniri, cu cat mai multe zile insorite

LA MULTI ANI !!!!!!

Ziua internationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor

Violenta de gen este una dintre cele mai grave incalcari ale drepturilor omului si imbraca forme diferite – de la abuzuri la violuri, de la avortarea fetusilor feminini la mutilarea genitala. In intreaga lume, o femeie din trei este victima a acestor tipuri de violenta. Pentru eliminarea violentei impotriva femeilor e nevoie de actiuni in toate aspectele vietii sociale in fiecare zi.

Nu te zidi în tăcere! Spune NU violenţei!

Mituri (sau „ce spune lumea”) despre violenţa în familie…faţă-n faţă cu realitatea

„Femeile provoacă violenţa şi o merită!” GREŞIT! Violenţa nu este o cale de rezolvare a problemelor. Bărbaţii nu au nici un drept să abuzeze în nici un fel de o femeie, indiferent de „provocare”! NIMENI NU MERITĂ SĂ-I FIE FRICĂ LA EL ÎN CASĂ!!!
- „Nu este violenţă, ci doar o ciondăneală!” GREŞIT! Există o diferenţă clară între ceartă şi violenţă: în timp ce în ceartă nivelul puterii este aproximativ egal, când intervine violenţa raporturile de forţă şi putere nu sunt la fel, unul având categoric mai multă putere decât celălalt.
- „Violenţa se întâmplă numai în familiile sărace sau cu nivel scăzut de educaţie.” GREŞIT! Frecvenţa şi gravitatea violenţei nu depind nici de nivelul de educaţie, nici de starea materială, ea apare la nivelul tuturor straturilor sociale.
- „Violenţa domestică este o problemă privată, nimeni nu ar trebui să se amestece!” GREŞIT! Extinderea acestui fenomen şi complexitatea consecinţelor asupra victimelor, copiilor, familiei şi societăţii, în general, fac din această „boală socială” o problemă a noastră, a tuturor!
- „De fapt, femeilor le place să trăiască aşa, altfel ar pleca!” GREŞIT! Este uşor să judeci pe alţii, dar sunt multe obstacole datorită cărora unele femei nu-şi părăsesc partenerul: lipsa mijloacelor financiare pentru a-şi întreţine copiii, frica, mentalitatea (treptat, abuzatorul o face să creadă că nu se poate descurca fără el), lipsa unui adăpost ulterior, teama de judecata celorlalţi etc.
- „Bărbaţii violenţi sunt aşa pentru că au fost abuzaţi/maltrataţi în copilărie sau provin din familii violente.” GREŞIT! Deşi mulţi dintre bărbaţi au suferit abuzuri în copilărie, nu toţi, devenind adulţi, repetă abuzul în relaţiile lor.
- „Bărbaţii violenţi sunt bolnavi psihic.” GREŞIT! Studiile spun că un procent redus dintre abuzatori suferă de astfel de boli.
- „Bărbaţii abuzează femeile pentru că nu cunosc alt mod de a-şi exprima sentimentele.” GREŞIT! Realitatea infirmă această idee, printre altele chiar prin comportamentul abuzatorului din aşa-zisa „fază de miere” care urmează după violenţă: bărbatul pare că regretă, cere iertare, promite că nu va mai repeta.
- „Alcoolul este cauza violenţei domestice.” GREŞIT! Deşi este un puternic factor favorizant, în jumătate din cazuri, abuzatorul nu se afla în stare de ebrietate.
- „Violenţa se va opri odată şi-odată!” GREŞIT! Studiile arată că, odată început, ciclul violenţei are şanse minime să se oprească, fapt relevat şi de vorba din popor: „cine dă o palmă, o dă şi pe-a doua!”.

IA SI TU ATITUDINE!

PERSONALITATI LOCALE

CONSTANTIN MUNTEANU
(n.26.10.1945)

Scriitorul, care în documente poartă prenumele Costache,s-a născut la data 26 octombrie 1945 în familia de ţărani a Mariei(n. Munceleanu-Crâşmăriuc) şi a lui Neculai Munteanu, din satul Fedeleşeni,comuna Strunga,Judeţul Iaşi sau cum îi place să spuna "si-apoi, eu sunt ortodox, din răzeşi după mama şi din plăieşi din Neamţ după tată".

Studii:
- Şcoala primară, în Brătuleşti;
- Gimnaziul şi anul I de liceu la Târgu Frumos (profesor de Română, scriitorul Costin Merişca);
- 1964 - absolvent al Liceului Internat "C.Negruzzi" - Iaşi
- 1969 - absolvent al Facultătii de Fizică, Universitatea Bucureşti.
- Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1976,
- Membru al Uniunii Cineaştilor din România din 1993.
Locuri de muncă:
- sept. 1969 - iulie 1989, fizician, inginer, şef de şantier la Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice - Săvineşti, jud. Neamţ,
- iulie 1989 - ianuarie 1990, director al Bibliotecii Judeţene Neamţ,
- decembrie 1989 - iulie 1990, Preşedinte al CPUN al municipiului Piatra Neamţ,
- iulie 1990 - iunie 1993, consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură al jud. Neamţ şi membru în Consiliul Prefecturii jud. Neamţ,
- iunie 1993 - 1999, fizician la SC Fibrex SA - Săvineşti.
Realizări profesionale: invenţii, inovaţii, comunicări ştiinţifice; cercetare, proiectare şi dirigenţie de şantier;
Activitate literară: debut în revista Amfiteatru, 1969.
Film:
- Scenarist al filmului „Sezonul pescăruşilor”; film realizat şi interzis în 1984, ţinut încuiat sub sechestru la Studiourile Buftea între 1985 şi 1990 (ca urmare a acţiunii în justiţie înaintată de regizor – avocat, Yolanda Eminescu -, pentru a nu fi distrus), ieşit pe ecrane în septembrie 1990, distins cu Marele Premiu al Uniunii Cineaştilor pentru 1990 (regia Nicolae Opriţescu). Subiectul filmului: furtul tezelor de doctorat în Chimie.

Activitate editorială:
- „Zaruri de cretă”, roman, Editura Junimea, 1976 Premiul la concursul de debut al Editurii Junimea, 1975, Preşedintele juriului: Constantin Ciopraga;
- „Ziua magnoliilor viscolite”, roman, Editura Cartea Românească, 1979, Ed. Junimea, 2008;

- „Cursa rapidă”, roman, Editura Junimea, 1982, Ed. Junimea, 2008;
- „Vremea brânduşelor”, roman, Editura Cartea Românească, 1984,
- „Teona”, roman, Editura Junimea, 1989, Ed. Junimea, 2008;

- „Sfârşitul înserării”, roman, Editura Cartea Românească, 1989, Ed. Junimea, 2008;
- „Maria, prinţesă de Place Pigalle”, roman, Editura Plumb, 1995,
- „Zodia bâlciului”, roman, Editura Plumb, 1995,
- „A fluierat în timpul Evangheliei”, volum cuprinzând piesele de teatru cenzurate în anii ’70-’80, editura Universal Dalsi, 2003.
- „Lacrimile tăcerii”, roman, Editura Business Adviser, 2010.

Reeditări: Ziua magnoliilor viscolite, Cursa rapidă, Teona, Sfârşitul înserării, Editura Junimea, 2008.

Teatru pentru Televiziune:
- „Iubirea mea cu zurgălăi”, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1972, Preşedintele juriului: Aurel Baranga; piesa a fost transmisă în 1973, regia: Letiţia Popa;
- „Scrisori apocrife”, 1975,
- „Dincolo de munte”, 1976, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1975, regia Letiţia Popa;
- „Vocaţie”, 1977, Premiul II la Concursul de scenarii pentru teatru TV în 1976,
- „Cu zâmbetul pe buze”, Premiul I în 1977, cenzurată,
- „Vremea sânzienelor”, 1978,
- „Florile amintirilor noastre”, 1983.
Teatru:
- „Valea râsului”, piesă de teatru în trei acte, Teatrul Tineretului, 1974,
- „Nimic despre sânziene” („Şerifii”), piesă de teatru în trei acte, publicată în rev. Teatrul nr.1/1978, jucată la Teatrul Dramatic Braşov, 1982,
- Teatru radiofonic:
- „Trenul din zori”, 1974,
- „Cursa de Braşov”, 1974,
- „Magnolii pentru un măgar”, 1975,
- „Dosarul cu sânziene”, 1975,
- „Oameni la cumpănă de ani”, 1977,
- „Urgenţa”, 1981,
- „Vântul de februarie”, 1981,
- „Vina florilor”, 1983,
- „Vorbeşte-mi de tata”, 1984,
- „Prima ninsoare”, 1985,
- „Poeme pentru schimbul trei”, 1987,
- „Prietenie trădată”, 1994.

În pregătire pentru tipar, ciclul romanesc:
CRISTINA sau viaţa la second hand, (6 romane)

Colaborări la revistele: Amfiteatru, România literară, Luceafărul, Contemporanul, Teatrul, Convorbiri literare, Ateneu, Cronica, Cinema.